Powered By Blogger

joi, 19 octombrie 2017

SATUL DE ODINIOARĂ


 SATUL DE ODINIOARĂ

Odată, am avut vecini:
bătrâni şi tineri şi copii,
acuma casele-s pustii,
căci oamenii n-au rădăcini.

Bătrânii sunt în ceruri sus,
iar tinerii sunt duşi departe
la muncă, prin străinătate,
copii nu vezi, că nu mai îs.

La geamuri nu se-aprind lumini,
pământul şade nelucrat
sau e vândut pe bani puţini,
iar gardul e nereparat.

N-auzi cântatul de cocoşi
care vesteşte primii zori,
nu vezi pisoii somnorosi
nici câinii ameninţători.

Odată, satul era plin
şi era viaţă în ogradă.
Astăzi e satul în declin,
o tristă, tragică baladă.

Ieşeau bătrânii la portiţe
în zilele de sărbătoare. 
spuneau poveşti, descurcau iţe,
şi ţara o puneau la cale.

În straiele de la străbuni
cei tineri se prindeau în hore.
Fecioarele purtau cununi,
flăcăii panglici tricolore.

În zilele pline de soare
mergeau copiii la scăldat.
În iarna plină de ninsoare,
la săniuş, la colindat.

Dormeau în fân în nopţi de vară,
privind  la stele-îndepărtate,
mâncau din blid, pe prispă afară,
printre crăiţe şi muşcate.

În armonie cu natura
îşi duceau traiul-n mod firesc.
Ţăranul, suflet românesc,
cu cerul n-a rupt legătura.

În vatra lui cea strămoşească,
prin dăruire şi slujire
se roagă ca să dăinuiască,
pentru a lumii mântuire.

Să nu lăsaţi satul să moară!
Ţăranul ştie bine rostul,
E cel mai ataşat de ţară
Comorilor e adăpostul.

Întoarce-ţi satul la izvoare,
noi nu venim de nicăieri!
Păstraţi ca binecuvantare
Luminile de învieri!

Toate drepturile rezervate. Reproducerea numai cu acordul autorului!  

Imagini pentru imagini sate de odinioara -Fotografia postată de Parohia Sfântul Nicolae Lungani.

Imagini pentru imagini sate de odinioara


                                                                   Imagini internet

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu