NINGE PESTE SATUL MEU
Ninge peste
satul meu iubit,
Îngerii
din cer au plămădit
Aluat
dintr-o făină fină,
Apă
înghețată și lumină.
Printr-o
sită deasă l-au cernut
Și pe
satul meu l-au așternut.
Ninge din
zăpada ăstui an,
Ninge văl
de pace diafan.
Ies
copiii, mâinile-și întind,
Fulgii de
gurițe îi ating,
-Doamne,
Doamne, ce minuni ne dai,
Neaua
asta are gust de rai!
Ninge peste
satul meu frumos,
Ninge cu
credință și folos,
Ninge cu
colinde strămoșești,
Ninge
chef de joacă și povești.
Ninge iar
în satul meu cu dor,
Ninge
alb, curat, ocrotitor,
Ninge ca
un vis prietenos,
Ninge,
Doamne, cât e de frumos!
Din cartea Avea bunica...
Reproducerea numai cu acordul autoarei
