LUPUL ȘI BĂTRÂNA
adaptare dupa Lev Tolstoi
Un lup flămând, odată, prin zăpadă,
Cum prin păduri nimic nu a aflat,
S-a hotărât să meargă într-un sat
Și, cum se furișa pe drum tiptil,
Aude iată plânset de copil
Și glasul bunicuței ce-i spunea:
-O să te scot în drum, fetița mea!
De-atâta vreme gălăgie faci,
O să te dau la lup, dacă nu taci!
-Nu trebuie să caut mai departe.
Norocul peste mine cred c-a dat!
Mi s-a promis un dar neașteptat,
O să aștept aici până la noapte.
-Să nu mai plângi, te rog, comoara mea!
Pe lumea-ntreagă buna nu te-ar da,
Iar lupul, de-o să vină pe la colț,
Îi pun îndată pielea pe un băț!
-Copilul ăsta nici măcar nu tace
Și totuși bunicuța nu l-a dat.
Se vede treaba că, pe-aici prin sat,
Una se spune și alta se face!
Toate drepturile rezervate. Reproducerea numai cu acordul autorului.
Imagine internet
Toate drepturile rezervate. Reproducerea numai cu acordul autorului.
Imagine internet
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu