ÎN NUMELE TĂU
Lui Grigore Vieru
Gândul meu la tine zboară, Simplule,
Ramură din pomul cel cu versuri nemuritoare, care, din
Iubire de ţară ai ascuns tricolorul în Curcubeu, ca să nu-l
Găsească mistreţii
lăcomoşi şi să-l sfâşie cu colţii.
Oglinda pâinii îţi
păstrează chipul şi de câte ori o frământăm în covata inimii,
Reaprindem candela credinţei, ştiind că tu şi
Eminescu sunteţi două stele alăturate.
Versuri cu soare ai scris şi le-ai cântat cu simţire în
Inimile românilor de toate vârstele.
Eu atâta ştiu, Blândule, mi-e dor de iarba verde care ne vede,
Răsărită pe templul
Limbii Române, de
Un cântec care îşi
creşte frumosul, vestind pe Dumnezeu!
Toate drepturile rezervate. Reproducerea numai cu acordul autorului
http://bptirgumures.blogspot.ro/
Toate drepturile rezervate. Reproducerea numai cu acordul autorului
http://bptirgumures.blogspot.ro/
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu