BRIGADA VESELĂ

BRIGADA VESELĂ

Toate drepturile rezervate. Reproducerea numai cu acordul autorului.
         

           

Toti copiii cântă:

Brigada noastră,

Brigada noastră,

Peste tot a colindat

Şi lucruri bune,

Şi lucruri rele

Din grădiniţă a aflat.

Pe cele bune,

Pe cele bune

Noi vrem să le lăudăm,

Pe cele rele,

Pe cele rele

Le criticăm, să le-ndreptăm.

Bianca:

De dimineaţă către grădiniţă

Plecăm bucuroși.

Toate străzile răsună

De copii voioşi.

Dar mai sunt unii copii

Ce nu vor a se trezi.

Sabin:

De mult timp s-a luminat.

Ana este încă-n pat.

- Hai, trezește-te, fetiţă,

Că-ntârzii la grădiniţă!

Ana:

- De ce nu mă lăsaţi să dorm?

Voi nu vedeţi cât mi-e de somn?

Nu mă vedeţi cât sunt de mică?

Dacă dorm mult, cresc mai voincă!

Visam atât de minunat...

Hai, mai lăsaţi-mă în pat!

Carmen:

Mai cunosc pe cineva

Care face tot asa.

Dimineaţa, când se scoală,

Pân-se-mbracă, pân se spală,

Se suceşte, se-nvârteşte,                                

Toata casa răscoleşte

Şi-şi caută ba o gheată,

Ba cămaşa aruncată,

Ba fularul, ba penarul,

Ba chiar şi Abecedarul.

Şi, de-atâta zăpăceală,

El întârzie la şcoală.

Luca:

Dar eu, iată, nu-s şcolar.

Încă n-am Abecedar,

Nici stilou, nici călimară.

Dar, în fiecare seară,

Îmi strâng lucrurile toate,

Nu le las împrăştiate.

Şi în zori, când mă trezesc,

Nu-mi-e greu să le găsesc.

Toţi  copiii cântă pe melodia Aşa e viaţa:

- Aşa-i brigada,

Aşa-i brigada,

Vede tot ce-i bun şi rău,

Aşa-i brigada!

Dacă eşti dezordonat

Şi mereu întârziat,

Eşti criticat!

Erica:

Cei mai mulţi dintre copii

Vin la vreme zi de zi.

Şi școlari, şi preşcolari

Vor să fie punctuali.

Toţi  copiii cântă pe melodia Iacă-aşa!:

Iacă-aşa, Foaie verde foi de viţă

Iar aşa, Toţi copiii vin la vreme,

Iacă-aşa, Că le-e drag de grădiniţă,

Tot aşa, Doar cu Nelu sunt probleme:

Uită capul pe perniţă, iacă, iacă, iacă-aşa.

Şi-i la zece-n grădiniţă, iacă, iacă, iacă-aşa.

Iacă-aşa, Foaie verde de mohor,

Iar aşa, De program habar nu ai

Iacă-aşa, Uite-aşa păţeşti când stai

Tot aşa, Noaptea la televizor.

Bine c-ai ajuns în clasă, iacă, iacă, iacă-aşa.

N-ai pierdut ora de masă, iacă, iacă, iacă-aşa!

Răzvan:

El întârzie, dar alţii

Nici la zece nu sosesc.

Stau acasă să se joace,

Spun c-au gripă, dar chiulesc!

Codruţ:

Dimineaţa când sosesc

Jucării multe găsesc

Şi cu ele eu să mă joc,

Fără să le stric deloc.

Ştiu că anul care vine

Alți copii, mai mici ca mine,

Tot aici se vor juca,

Pentru ei le voi păstra.

Ştefania:

- Dar mai sunt unii copii

Care strică jucării.

Ah! De le-aţi putea vedea

În ce hal pot arăta:

Trenu-i rupt, mingea e spartă,

O găleată fără toartă,

Fără roţi maşinile,

Rupte animalele,

Păpuşile-s murdărite

Şi cărţile ciopârţite.

Toţi  copiii cântă pe melodia: Aşa e viaţa!

Aşa-i brigada,

Aşa-i brigada,

Vede tot ce-i bun şi rău

Aşa-i brigada!

Dacă ai stricat ceva,

Noi te învăţăm aşa:

Să repari imediat

Ce ai stricat!

Ioana:

Clasa e amenajată

Şi curată ne aşteaptă

Ordonaţi ca să intrăm,

Locul să ni-l ocupăm.

Unora nici că le pasă:

Intră val vârtej în clasă

Si-apoi calcă pe covoare

Cu ghetuţele murdare.

Daniela:

Altul rupe-o foaie de hârtie

Fără rost şi-o face cocoloş

Şi-o aruncă unde-o fi pe jos,

Nici nu vede că există coş!

Erica:

În curtea grădiniţei noastre

La joacă toţi copiii ies.

Eu totdeauna cu plăcere

Privesc la cei ce-au înţeles

Ca să păstreze ca şi mine

Tot ce-i frumos, şi că e bine

Să nu mai rupă crengi şi flori.

Cum mai fac unii adeseori.

Dora:

Dar priviţi la Marian

Cum se dă pe tobogan:

El de nimeni nu ascultă

Şi se dă aşa, pe burtă!

- Marinică, stai puţin,

Te crezi oare pinguin?

Copiii se dau frumos,

Numai tu te dai pe dos!

Toţi  copiii cântă:

Brigada noastră,

Brigada noastră

Peste tot a colindat

Şi lucruri bune,

Şi lucruri rele

Din grădiniţă a aflat.

Pe cele bune,

Pe cele bune,

Noi vrem să le lăudăm,

Pe cele rele,

Pe cele rele

Le criticăm, să le-ndreptăm.

Andrei:

-Aoleu, ce hărmălaie,

Parcă-au dat năvală turcii!

Trei copii din grupa mare

Iar se joacă de-a haiducii.

Potoliţi-vă odată!

Bătălia nu e bună!

Te alegi cu-o vânătaie,

Sau poţi să îţi rupi o mână!

Sorina:

Atenţi la lecţii încercăm să fim

Şi ne e drag când învăţăm ceva:

Poveşti şi ghicitori, ori poezii,

Să construim noi singuri jucării.

Adrian:

Pensula, creionul mânuim,

Ştim să coasem şi să modelăm,

Florile cu drag le îngrijim,

Ştim şi dansuri, ştim şi să cântăm.

Răzvan:

Dar uitaţi-l pe Gigel

Cum stă el pe scăunel:

Se suceşte, se foieşte

Şi locul nu şi-l găseşte.

Nicio lecţie nu-i place,

Îi e gândul să se joace.

Ce-i cu tine, măi Georgică?

Parcă-ai fi la grupa mică!.

Daniela:

Atunci când noi servim masa

Mai sunt unii alintaţi

Şi cam neastâmpăraţi!

Când mănâncă şi vorbesc,

Hainele îşi murdăresc

Şi se duc acasă, frate,

Cu hăinuţele pătate.

Toţi  copiii cântă, pe melodia Fată dragă:

Fată dragă, fii atentă,

Uite ce-ai păţit,

Rochia nouă şi curată,

Cum ţi-ai murdărit,

Dacă-n fiecare zi

Rochia-ţi vei păta,

Murdărica îţi vom spune

Şi te vom striga!

Ştefania:

Dacă văd pe cineva

Tot murdar aşa ca ea,

Eu îi dau sfatul cel bun:

Mergi şi spală-te voios,

Cu apă şi cu săpun!

Să creşti chipeş, sănătos!

Adrian:

Mai avem de criticat

Pe unul care nu-i curat:

Dă năvală la mâncare

Cu mânuţele murdare.

- Nicuşor, Nicuşor,

Ce ne facem noi cu tine,

Copil neascultător?

Dacă nu te îngrijeşti,

Într-o zi ai s-o păţeşti!

Nicuşor:

- Vreau să fiu murdar, ei, şi?

Nimeni n-a murit din asta.

Ia nu mă mai necăji!

Nu mă spăl pe mâini şi basta!

Maria:

- Şi de-ar fi numai atât,

Dar mai ronţăi şi bomboane,

Toată ziua, rozi creioane

Şi, vai, dinţii tăi frumoşi

Vor ajunge găunoşi

Şi-o să fii tare urât!

Petrişor:

- Voi ajunge ştirb, ei, şi?

Nimeni n-a murit din asta!

Dați-mi pace, măi copii,

Nu mă spăl pe dinţi şi basta!

Nicuşor se ţine ba de burtică, ba arată că îl doare măseaua.

Adrian:

- Nicuşor, ce ai păţit?

Ai căzut şi te-ai lovit?

Nicuşor:

- Aoleu și aoleu,

Mă doare burtica rău!

Şi măseaua rău mă doare,

Plec la medic, frăţioare!

Sorina:

Pe mine dinţişorii nu mă dor

Căci eu nu fac deloc ca Nicuşor.

Dinţii mei sunt albi şi sclipitori,

Fiindcă îi spăl pe zi şi de trei ori.

Toţi  copiii cântă:

Brigada noastră,

Brigada noastră

Peste tot a colindat

Şi lucruri bune,

Şi lucruri rele

Din grădiniţă a aflat.

Pe cele bune,

Pe cele bune

Noi vrem să le lăudăm,

Pe cele rele,

Pe cele rele

Le criticăm, să le-ndreptăm.

Andrei:

A sosit rândul celui care

Nu  are 10 la purtare.

Eu l-am poftit la noi aici 

Pe cel numit Lăudărici! 

Lăudărici:

- Vreau să vă spun o întâmplare:

Treceam odată prin pădure

Şi-am dat de-un urs atât de mare. (arată cu braţele o dimensiune foarte mare)

Ascuns dupa un rug de mure.

Dar eu nu m-am speriat,

Cu-n băţ l-am ameninţat.

Ursu-atunci, de frica mea,

Din fugă nu se mai oprea.

Şi am scăpat, să luaţi aminte!

Toţi:

- Minte, minte!

Lăudărici:

- Mai fac doi paşi şi lupul rău

Apare chiar în drumul meu.

Dar eu, din fire curajos,

M-am tot uitat la e,l tăios,

I-am spus vreo doua-trei cuvinte,

Şi lupul a plecat cuminte.

Toţi:

- Minte, minte!

Victor:

- Noi, copiii cei cuminţi,

Nu mai credem ce ne zici,

Căci te lauzi şi ne minţi…

Lasă-ne, Lăudărici!

Toţi  copiii cântă pe melodia piticilor Aiho, aiho:

Luptăm, luptăm, tot răul să-ndreptăm,

Pe leneşi, pe lăudăroşi îi criticăm,

Luptăm, luptăm, tot răul să-ndreptăm

Pe leneşi şi pe mincinoşi îi criticăm!

Roxana:

Când un copil mai mic ca mine

Vorbeşte cum nu se cuvine,

Ori ţipă, zgârâie şi minte,

Ca un copil ce nu-i cuminte,

Sau stă cu mâinile murdare,

Eu mă găndesc, că sunt  mai mare,

Să îl învăţ cum este bine:

Să fie bun, cinstit, curat,

Cuminte, harnic, ordonat.

Valentin:

Să fiu politicos mereu

Nu este pentru mine greu,

Dar Ionel uită să spună :

"Bună ziua"," Noapte bună!".

Niciodat nu mulţumeşte

Şi nu roagă, porunceşte!

Toţi  copiii cântă pe melodia 10 negri mititei:

Politeţea, dragi copii,

N-are asemănare

Când saluţi e semn, să ştii,

Că ajungi om mare.

Sorina:

Frunzuliţă măr rotat,

În brigadă am cântat

Fapte bune-am lăudat,

Fapte rele-am criticat.

Ca să tragă o povaţă

Pentru lume, pentru viaţă,

Mai ales copiii care

Au nevoie de-ndreptare.

Şi spunem în încheiere:

Cele rele să se spele,

Cele bune să se-adune!

Răzvan-Poştaş:

- Staţi, copii, am o scrisoare!

E semnată ,,Lenevici”,

Şi vă-ndeamnă s-o citiţi.

Anca citeşte scrisoarea:

,,Am auzit ce-aţi spus de mine:

Că sunt leneș, că dorm mult,

Că-ntârzii la grădiniţă,

Că de nimeni nu ascult...

Tot ce-aţi zis nu mă cinsteşte

Însă azi, mai înţelept,

Recunosc c-aţi zis întocmai

Şi e timpul să mă-ndrept!“

Toţi  copiii cântă pe o melodie populară:

Frunzuliţă măr rotat,

În brigadă am cântat,

Fapte bune-am lăudat,

Fapte rele-am criticat.

Ca să tragă o povaţă,

Pentru lume, pentru viaţă,

Mai ales copiii care

Au nevoie de-ndreptare!

Toţi:

Noi spunem, în încheiere,:

Cele rele să se spele,

Cele bune să se-adune!

Toţi  copiii cântă: 

Să fim veseli, dragi copii, să ne bucurăm,

Lucruri rele-am reuşit ca să îndreptăm,

Nimeni nu s-a supărat c-a fost criticat,

Când te-ndrepţi cu-adevărat, vei fi lăudat!

Sfârşit!

                                              Imagine internet