miercuri, 22 aprilie 2015

TRENULEŢUL VESELIEI



TRENULEŢUL VESELIEI

                                                                                                Adaptare după  d.nul  Goe de I.L. Caragiale


 Serbare adecvată  sfărşitului de an şcolar

Toate drepturile rezervate. Reproducerea numai cu acordul autorului.

Personaje:

Goe
Tanti Miţa
Mamiţa
Mam-Mare
Controlorul
Călătorii (cel puţin 5)

Primul călător:
Scăunelele-nşirate
Sunt vagoanele de tren.
Noi, copiii-călătorii,
Vom pleca să ne plimbăm:
Prin oraşe şi prin sate,
La câmpie sau la deal,
Sus pe munte şi de-i soare,
Vom merge pe litoral.
Conduce locomotiva
Un mecanic iscusit.
Nu ne temem. Trenul pleacă.
                                                                                                                     Imagine internet
Toţi călătorii: (cu entuziasm)
Este nemaipomenit!...

Al doilea călător:
Iată apare controlorul,
I-arătăm cu toţi biletul,
Numai Goe nu-l mai are,
Fiindcă şi-a pierdut beretul

Goe (ţipă)
-Mamiţooo, mama-mareee, tantiii, mooor…

Toate doamnele:
-Ce e? Ce e, puiule?

Goe:
-Am rămas cu capul gol!...
Mi-a luat pălăria vântul
Şi în ea aveam biletul!
Să oprească, să oprească,
Pălăria să-mi găsească!

Controlorul:
-Biletele la control,
Biletele, doamnelor!

Compostează biletele şi ajunge la Goe. Acesta nu are bilet.
                                                                                                  

                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Foto- Massimo
 Tanti Miţa:
-Domnule, vă jur, parol,
Eu bilet i-am cumpărat.
L-a pierdut când pălăria
Pe fereastră i-a zburat!

Mamiţa: (îngrijorată)
-Şi-a rămas cu capul gol!

Controlorul:
-Doamnelor, uite cum staţi:
Dacă nu are bilet
Domnul Goe să coboare
La staţia următoare,
Şi-o amendă o să daţi!

Mamiţa: (către controlor)
-Cum? Să mai plătim o dată?

Se întoarce către Goe şi-l bruschează. Acesta cade şi se loveşte la nas.

-Vai, sunt tare supărată
Goe, din pricina ta.
Nu te-astâmperi niciodată
Şi-am dat, iarăşi, de belea.

Mam-Mare: (către mamiţa, răstit)
-Ce faci, soro, de ce-l cerţi?
Nu ştii că e simţitor?!
Acum trebuie să-l ierţi,
Fiindcă altfel... o să mor!

(Către Goe, mângâindu-l).

-Bietul de el, s-a lovit,
Nasul i s-a înroşit...
Puișorule, te doare?
Ad’ să-l pupe mama mare!

Mamiţa: (supărată)
 -Lasă-l, prea e răsfățat!
Auzi, pălăria nouă
Pe fereastră i-a zburat!
Dacă-i răcoare sau plouă
Precis bine nu-i va fi,
Poate chiar s-o-mbolnăvi! 
Bate de trei ori în lemn.

Mam-Mare:
- Eu am fost prevăzătoare.
Cum să fi plecat eu, oare,
În lungă călătorie
Numai cu o pălărie?
  
Scoate din poşetă un beret.
                                                                                                                                Foto- Bianca
Uite-aici un alt beret! (către Goe)
-Vino, puiule, la mine,
Să ţi-l pun cum se cuvine!

Îi aşază lui Goe beretul pe cap.

Tanti Miţa: (către mamiţa)
-Tu degeaba l-ai certat.
Ce-i copilul vinovat?
Să fie el sănătos!... (către Goe)
-Ptiu, că tare eşti frumos! (îl pupă)

Mamiţa:
-Nu o pupi şi pe mămiţa?

Goe:
-Nu, nu! Pe ţine nu vreau!

Mamiţa: (îi arată o ciocolată)
-Dacă nu îmi dai guriţă,
Ciocolata nu ţi-o dau!

Al treilea călător:
Goe o pupă pe mama,
Mama-l pupă pe băiat
Şi încet-încet iau seama
Că-ntâmplarea s-a uitat.

Al patrulea călător:
Doamnele s-au prins la vorbă
Şi de una şi de alta,
Iar pe coridor, domn’ Goe
Îşi mănâncă ciocolata.

Al cincilea călător:
După-o vreme, mama mare
Îl caută pe băiat.
Goe, însă, dispăruse,
În WC era-ncuiat!

Mam-Mare: (văicărindu-se)
-Vai de mine, nu-i băiatul,
Nu-l găsesc pe coridor!

Tanti Miţa:
-A căzut din tren băiatul,
Văleu, ţaţo, o să mor!! (leşină)

Se aud bubuituri în WC-ul în care se află Goe.

Mam-Mare:
-Goe, Goe, ieşi odată,
Tare rău ne-ai speriat!
O să-ţi vină rău acolo...

Goe:
-Nu pot! Nu pot, e-ncuiat!

Al treilea călător:
Controlorul l-a salvat,
Pe captiv l-a eliberat!
Însă Goe, cum e el,
De greşeli nu ţine seama,
Trage tare de-un mâner
La semnalul de alarmă.

Al patrulea călător:
Trenu-ndată s-a oprit.
Controlorul a pornit
Să afle cine-i acela
Care trase manivela.

Al cincilea călător:
Nu e greu ca sa ghiceşti
Cine este vinovat
Că trenul la Bucureşti
A ajuns întârziat!

Goe şi cele trei doamne coboară din tren.

Primul călător:
Trenul pleacă mai departe.
Suntem toţi veseli, vioi,
De vă place jocul, haideţi
Să călătoriţi cu noi!


Scenetă publicată în cartea Rămas bun, Abecedar, editura Petrion- Bucureşti, 2001


                                                           Foto serbare- prof, Ioana Gradinaru


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu