Visul lui Radu
Personaje:
Radu- un copil de 5 ani
Mama
Pisicuţa Pufulici
Căţelul Lăbuş
Ursul polar
Iepurasul
Veverița
Păpuşa Rodica
Mingea
Cartea
Chitara:
Ceas
Locomotiva
Mașina
Avionul
Imagini internet
Radu
se află în camera lui înconjurat de jucării stricate, împrăstiate
pretutindeni.
Mama
intră în cameră.
Mama:
-O! Ce dezordine este la tine în cameră! Şi câte
jucării ai stricat! Nici o jucărie
nu a rămas întreagă. Acum cu ce te vei mai juca?
Radu:
-Lasă, că-mi cumperi tu altele!
Mama:
-Ba, n-am să-ţi mai cumpăr
nicio jucărie.Un copil care nu păstrează jucăriile pe care le are, nu merită
altele noi. Aştept de la tine să le strângi în cutie şi să te gândeşti la cât
de urât te-ai purtat cu ele!
Radu
strânge căteva jucării. Plictisit, cască şi se întinde în pat.
Radu:
-O, ce-am
obosit! E cazul să mă odihnesc puţin!
Radu
adoarme. Jucăriile vin pe rând să povestească ce au păţit.
Căţelul Lăbuş:
Sunt un căţeluş de pluş
Şi am numele Lăbuş.
Pănă ieri eram frumos,
Ochii vii, părul lăţoş,
Urechi drepte, miros fin...
Dar acum, priviţi puţin:
Radu părul mi-a tăiat
Şi un ochi mi-a aruncat,
Iar urechile-ascuţite,
Uite cum sunt ciopârţite...
Chiar acum să plec aş vrea,
Să dispar din calea sa.
Pisicuţa Pufulici:
Eu am fost o pisicuţă
Mlădioasă şi draguţă,
Aveam blăniţă frumoasă,
Albă, deasă, mătăsoasă
Şi curată peste fire...
Coada lungă şi subţire
Si-n pernuţe căptuşite
Ţineam ghearele-ascuţite.
Acum, judecaţi niţel:
Pot să prind vreun şoricel
Dacă Radu, rău cum e,
Mi-a tăiat gheruţele?
Pe blăniţa mea curată
Am pete de ciocolată
Şi e vai de coada mea!..
Tare mult să plec aş vrea!
Ursul polar:
Cum vedeţi, sunt urs polar,
Cu cojocul dat cu var.
Cât timp hoinăream pământul
Nu simţeam gerul şi vântul.
Acum blana mea ce groasă
E murdară şi e roasă.
Ce voi face eu la iarnă
Fără draga mea de blană?
Chiar acum o iau din loc
Să îmi cumpăr alt cojoc.
Iepurasul:
Eu sunt Rilă Iepurilă.
Sunt un animal fricos,
Dar cuminte şi frumos.
Însă azi îmi plângi de milă:
O ureche mi-e tăiată,
Am un dinte lipsă-n faţă,
Şi trei fire din mustaţă.
Vai, vai, vai, ce tristă viaţă!
Veveriţa:
Eu sun Riţa-Veveriţa.
Eu mai mare-aveam codiţa.
Culegeam din pom alune,
Ghinde, nuci şi poame bune,
Dar acum, priviţi şi voi,
Mersul meu este greoi,
Nu mai sar ca altă dată,
Fiindcă am coada tăiată.
Vreau să plec de-aici îndată!
Păpuşa Rodica:
Eu, Rodica, eram fată
Cu rochiţa apretată,
Cu codiţe împletite
Şi ghetuţe lăcuite.
Acum am o mână ruptă,
Şi rochiţa descusută,
Nu mai am în păr fundiţă
Şi umblu mereu desculţă.
Spuneţi şi voi, dragi copii,
Cum să mai rămân aci?
Mingea:
Sunt o minge desumflată.
Nu mai sunt ce-am fost odată,
Căci, doar ştiţi şi voi, copii,
Câte, câte bucurii
Vă aduc la fiecare.
Vă stau zilnic la picioare.
Mă loviţi, mie nu-mi pasă,
Iar atunci când intru-n plasă
Strigaţi: Goool! Goool! şi săriţi...
Însă acuma, ia priviţi!
Cine s-ar juca cu mine?
Radu, cu un mărăcine,
M-a-nţepat, m-a aruncat,
Nu sunt bună de jucat!
FOTO- Luigi
Cartea:
Eu am fosr cândva o carte.
Şi poveşti nenumărate.
Acum paginile mele
Sunt tăiate bucăţele.
În povestea cu Scufiţa
Nu mai scapă bunicuţa.
Micu caprei iezişor
Nu mai iese din cuptor,
Iar Cenuşăreasa, biată
A rămas nemăritată.
Aşa cum arăt, fireşte,
Nimeni nu mă mai iubeşte.
Chitara:
Eu chitară-am fost căndva.
Ştiam bine a cânta.
Acum am corzile rupte,
Trei şuruburi desfăcute
Şi cutia zgâriată.
Vai, vai, vai ce tristă soartă!
Niciun sunet nu mai scot.
Plec de-aici, că nu mai pot!
Ceasul:
Ieri eram un mândru ceas,
Dar din mine a rămas
Doar o limbă şi-un cadran.
Vai, ce viaţă scurtă am!
Zi şi noapte ticăiam,
Ora fixă arătam,
Pe copii îi deşteptam:
-Hai, băiete, hai, fetiţă,
Să mergeţi la grădiniţă!
Mâine, pentru prima oară,
O să-ntârziaţi la şcoală.
Locomotiva:
Eu, locomotivă-am fost
Şi aveam pe lume-un rost:
Trăgeam iute după mine
Multe vagoane pe şine.
Acum, roţi eu nu mai am,
Radu mi-a spart şi un geam,
Uşa şade încuiată,
Tare, tare-s supărată!
Maşina:
Eu nu merg deloc pe şină,
Pe şosea merg, că-s maşină.
Dar ce spun? Mergeam odată,
Acum nu mai am o roată,
Nici volan, nici canapea...
Ce şofer m-ar vrea aşa?
Haideţi, hai dragi jucării,
Haideţi să plecăm de-aici,
Pe Radu să-l părăsim,
Altă gazdă să găsim!
Avionul:
Eu zburam sus, către nori,
Peste mări şi peste ţări.
Cu sute de călători.
Acum fără aripi, oare,
Cum să mă înalţ spre soare?
Dragi prieteni, staţi aşa,
Înainte de-a pleca,
Hai un pic să ne gândim
Cum putem să-l pedepsim?
Pisicuţa Pufulici: -Eu îl zgărăi!
Căţelul Lăbuş: -Eu îl muşc!
Ursul polar: –Eu iau puşca şi-l împuşc!
Cartea:-Eu îi rup urechile!
Iepurasul:-Eu îi scot măselele!
Veveriţa:-Eu arunc cu nuci în el!
Păpuşa: -Îi tai părul şi-l las chel!
Mingea:- Îl înţep şi eu cu-n ac!
Ceasul:-Eu îi sun mereu la cap!
Maşina:-Eu îi pătez hainele!
Chitara:-Eu îi sparg timpanele!
Avionul:-Eu îl duc în zbor la Pol
Şi-l arunc în apă gol!
Locomotiva:-Apoi eu îl duc la soare,
În junglă, la animale.....
Radu
se zvârcoleşte speriat.
Radu:
-Nuuu!Lăsaţi-mă, vă rog,
O să vă repar la loc!
Mama
intră pe uşă. Il mişcă uşor pe Radu, să-l trezească.
Mama:
-Radu, Radu, scoală-te!
N-ai strâns jucăriile?
Radu:
-N-aş mai fi rămas întreg
Dacă nu m-ai fi sculat,
Dar acuma înţeleg
Ce urât eu m-am purtat
Cu aceste jucării.
Mama:
-Poţi să le repari, să ştii,
Chiar aşa cum ai promis
Când te-ameninţau în vis.
Radu:
-Vreau întâi să cer iertare. (către
jucării)
Vă promit la fiecare,
Că de-acuma înainte
O să fiu copil cuminte.
O să vă repar la loc
Şi frumos o să mă joc.
Mama
îl sărută, Radu se apucă să repare jucăriile.
Cortina
Toate drepturile rezervate. Reproducerea numai cu acordul autorului.
Imagine internet
