LUNILE ANULUI

LUNILE ANULUI

Toate drepturile rezervate. Reproducerea numai cu acordul autorului.

 POVESTITOR:

-Anul, știe fiecare,

12 fiice are.

Ele sosesc rând pe rând,

Nu se întâlnesc nicicând.

Haideți să le ascultăm

Și, pe rând, să le- învățăm!

IANUARIE:

-Ianuarie e al meu nume,

Sau Gerar mi se mai spune.

Anul  începeți cu mine

Și v-aduc urări de bine.

Sunt o lună friguroasă,

Dar nu stați închiși în casă!

Hai la patinaj, la scki,

Sau la săniuș, copii!

        

FEBRUARIE:

-Eu, Februarie,-s vestit

Pentru crivățul cumplit.

Unii, ca să mă răsfețe,

Îmi zic Faur de podețe.

Eu v-aduc zăpadă multă

Și sunt luna cea mai scurtă.

MARTIE:

-Eu sunt luna Mărțișor,

Așteptată cu mult dor.

Din zăpadă scot la soare

Ghiocei și lăcrămioare.

Primăvara o vestesc

Și natura o trezesc.

APRILIE:

-Sunt Aprilie-Prier.

Eu vă scap de vânt și ger.

Vin cu păsări călătoare

Și mieluți prin iarba mare.

Eu vă scutur flori în păr

De cireș, cais și măr.

 MAI:

-Despre mine-ați auzit

Că sunt Mai-Florar vestit.

Eu presar peste câmpii

Galben puf de păpădii,

Iar în parcuri și grădini,

Aduc stănjenei și crini.

IUNIE:

-Iunie sau Cireșar

Cu cireșe vine-n dar.

Voi le puneți la urechi

Agățate în perechi.

Eu sunt luna cu mult soare

Și v-aduc vacanța mare.

IULIE:

-Eu sunt Iulie-Cuptor,

Grânele le coc cu zor.

Eu sunt luna cea mai caldă,

Vă trimit pe toţi la scaldă!

AUGUST:

-Eu sunt August sau Gustar.

Pepeni vă aduc în dar,

Iar din fructele ce vin,

Gustați doar căte puțin.

SEPTEMBRIE:

-Eu, Septembrie, în dar

Vă aduc anul școlar.

Unii mi-au găsit alt nume,

Spun că eu aș fi Răpciune.

Sunt luna cea mai bogată,

Fiindcă strâng recolta toată.

OCTOMBRIE

-Al meu nume-i Brumărel.

Pun dovlecii în paner,

Frunzele le-ngălbenesc,

Crizantemele-nfloresc.

NOIEMBRIE:

-Mă numesc Noiembrie

Și eu stârnesc ploile.

Peste tot se-așază bruma,

Tremură de frig grădina.

DECEMBRIE

-Sunt Decembrie- Undrea.

Eu vin mereu ultima,

Dar sunt tare așteptată

Căci în datini sunt bogată

Eu, în seara de Crăciun,

Daruri sub brăduț vă pun.

  

 POVESTITOR:

-Le-am văzut, le-am ascultat

Ce frumos s-au prezentat,

Dar ce-mi place cel mai mult,
E că nu le mai încurc!

DEGEŢELUL CURIOS

DEGEŢELUL CURIOS

Degetul mare
De la piciorul stâng,
Ce nătâng!
A ieşit din ciorap.
-Hap-hap!
Hei, draguţă,
Vreau mâncare!
Strigă el
În gura mare.
Ce-ntâmplare,
Ce ciudat,
Nu mi s-a mai întâmplat!

Dacă stau să judec drept,
Nu-i nătâng
Degetul mare şi stâng.
E deştept!
A tăiat cu unghiuţa
Şosetuţa,
Apoi a dansat un pic
Din buric.
Şi-a ieşit, precum văd eu,
Cu tupeu!
După ce ciorapu-mi strică
Mai îmi cere şi păpică?!

Ce să fac,
Să nu-mi pape alt ciorap?
Degeţelul curios
Nu e prea politicos!
Stai niţel,
Că nu fac ce zice el!
Merg să caut forfecuţa,
Şi tai iute unghiuţa.
Să văd, îi mai dă prin cap
Să mai iasă din ciorap?

Toate drepturile rezervate. Reproducerea numai cu acordul autorului.

PAŞTELE

SĂRBĂTOAREA SĂRBĂTORILOR

Cea mai sfântă sărbătoare,

Mai de seamă, mai presus,

Cea mai tainică, mai mare,

E-Învierea lui Iisus.

Marea nădejde creştină,

Candela din miezul nopţii,

Paştele este Lumină,

Este biruinţa morţii.

Paştele e rugăciune,

Bucurie, cutezanţă,

Paştele e uniune

În credinţă şi speranţă.

Fericita întristare.
A Domnului răstignire,
Paştile se dă mâncare,

Omului spre mântuire.

Nu mai aştepta, creştine,
Iepuraşul din poveşti!
Domnul Sfânt vine la tine,
Pregătit eşti să-l primeşti?

În zadar ai masa plină,
Straie noi ai îmbrăcat,
Dacă nu primeşti Lumină
Şi nu crezi că a înviat!!

Toate drepturile rezervate. Reproducerea numai cu acordul autorului.

Imagini internet